Am incercat de foarte multe ori sa inteleg acest sentiment matern, dar este foarte greu. Cred ca as avea nevoie de mii de cuvinte si tot nu as putea explica tot.
Sa dai nastere unui copil este cel mai frumos lucru din lume! Traiesti o implinire greu de explicat. Venirea unui copil schimba tot, traiesti un mix de sentimente de bucurie, frica, durere, ceva ce nu ai mai experimentat niciodata, care necesita cateva ore pana sa te obisnuiesti cu ele.
Nimic nu ma face mai fericita decat faptul ca bebele meu este bine.
Cand il tii in brate pentru prima oara traiesti o senzatie unica. Inveti sa iubesti fara limita, sa oferi absolut tot.
Iubesc serile, cand mergem la somnic dupa baie, iar el isi apropie capsorul de al meu, ma ia de gat cu manutele si adoarme linistit.
Simt ca parca sunt mama dintotdeauna. Imi amintesc senzatiile pe care le-am trait in timpul sarcinii : gandul ca o farama de viata se cuibarea in mine, bucuria si curiozitatea primei ecografii, surpriza primelor miscari si primul lui scancet.
Brusc totul a capatat un sens si parca timpul s-a oprit in loc. Parca nimic din tot ceea ce facusem inainte nu a avut atata importanta, sau nu mi-a adus atata satisfactie.
Nu stiu daca sunt o mama perfecta. Nici nu cred ca mi-am propus asta. Incerc sa ma bucur de fiecare moment pe care il petrec cu fluturasul meu. Si parca si el e de doua ori mai fericit cand ma vede si pe mine fericita langa el!
Sunt suparata doar pe timp, care mi se pare ca trece si se scurge prea repede. Ce bine ar fi sa putem incetini putin cand vrem aceasta evolutie...Dar cred ca deja cerem prea mult, comparativ cu bucuriile aduse de un copil in viata noastra, oferite neconditionat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu